Asociatia Culturala Mileniul 3

Asociatia Culturala Mileniul 3 din Rosiorii de Vede este fondata de un grup de iubitori de literatura si alte arte, care incearca sa lupte impotriva eliminarii lecturii dintre preocuparile omului contemporan.


Nu sunteti conectat. Conectati-va sau inregistrati-va

Ghimbav - Ghimbav: Poveste de vara

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos  Mesaj [Pagina 1 din 1]

1 Ghimbav - Ghimbav: Poveste de vara la data de Sam Oct 23, 2010 10:54 pm

Poveste de vara
A fost odata un iubitor de aviatie. Ca un adevarat pasionat ce e, nu putea rata nici o bucatica din mitingul de la Bimbav 2010. Asa ca vineri, 13 august, el s-a infiintat pe aerodrom, nerabdator sa se intalneasca cu prietenii si sa vada antrenamentele aviatorilor si parasutistilor.
Soarele fiind foarte puternic, oamenii s-au adapostit sub cel mai apropiat “parasol”, aripa avionului YR-GAA, care isi astepta randul sa intre “de serviciu”. Aripa i-a primit cu drag, desi avionul a incercat o gluma pe seama celor din jur



Curand, a aparut un grup de parasutisti, doritor sa sara de la 1000 de metri pentru a ateriza pe o tinta. Ciudata meserie, sa te antrenezi sa bombardezi cu … oameni!



Si cum statea omul nostru acolo, langa avion, asteptand sa il vada zburand, un domn imbracat cu pantaloni scurti s-a apropiat de grupul de privitori cu intrebarea: “cine vrea sa zboare?” Si, pana sa se desmeticeasca, personajul povestirii s-a pomenit asezat pe locul din dreapta al lui GAA, impodobit cu o pereche de casti si legat de scaun, sa nu cumva sa fuga. In momentele urmatoare, din privitor a devenit zburator, copilot al avionlui pe care il vedea de doua zile survolandu-i blocul din Bartolomeu.
Prima imagine a fost aceea a prietenilor spotteri, ramasi la sol.



Omul e brasovean batran, asa ca, de sus, a incercat sa recunoasca locurile copilariei. Iata cam ce a vazut:









In casti se auzea o conversatie intr-o limba straina, in care revenea foarte des sintagma “golf alfa alfa”, ce-o fi fost aia. Dupa ceva vreme, copilotul a inteles : GAA.

Casele deveneau tot mai mici si mai numeroase













Perspectiva se largeste mereu. Brasoveanul din nascare a inceput sa caute repere. A recunoscut cu usurinta ... Tampa. Si cosul de la CET. Si ... Magura Codlei. A, si ... cam atat.





Daca va uitati cu atentie, in imaginea asta se vede si casa in care a copilarit nativul din Brasov. Pe cuvant se vede, dar nu stia unde. A aflat dupa ce si-a descarcat pozele in calculator si le-a privit cu lupa acestuia.













Preocupat de pilotarea avionului si de navigatie, personajul in discutie a uitat de parasutisti. I-a amintit, cu o bataie pe umar, PIC (am aflat ca asa i se spune comandantului de bord). La timp pentru a vedea un baiat curajos la cativa metri in urma avionului, iar apoi, cum ultimul care a plecat a stins lumina ... pardon, a inchis si incuiat usa. Si asta la 1000 m!









Gata. Usa e asigurata contra oricarui hot, asa ca pleaca si al saselea parasutist.



Eliberat de incarcatura, avionul intra in picaj …







Viraj strans. PIC Aurel Pop e la fel de linistit ca in fata televizorului (cand nu joaca Steagu’). Copilotul, preocupat de fotografiile lui, de abia acasa cade de pe scaun.



Low pass, pe sub parasutisti. Acum a inteles si omul din dreapta rostul picajului: a fost o intrecere, cine ajunge primul la aerodrom. Viteza (nu plexicul cabinei) face ca totul sa apara deformat. Se vad si prietenii nostri care fotografiaza meteorul in zbor.





La capatul pistei, PIC executa un viraj spre dreapta, urcand brusc. Neatent, copilotul aproape ca isi inghite camera de fotografiat. Urmeaza turul de pista, dupa care “golf alfa alfa” primeste aprobarea pentru aterizare. Pe finala, copilotul mai are timp sa isi vada masina cea rosie in curtea aeroclubului.



Gata. Rotile jos, zgomotul motorului scade, prietenii spotters tot cu armele indreptate spre avionul care se opreste.

.

A fost frumos. O ocazie nesperata de a vedea Brasovul de sus si din alta directie decat de pe Tampa sau drumul Poienii, o amintire frumoasa si un fotoreportaj realizat cu un obictiv de 55, care sper ca nu a plictisit prea rau.
Inca o data multumesc domnilor Vasile Hategan, care m-a aburcat la bord, si Aurel Pop, care m-a acceptat.

Vezi profilul utilizatorului

2 Re: Ghimbav - Ghimbav: Poveste de vara la data de Dum Oct 24, 2010 9:55 am

Partea a doua

Mai erau doua saptamani pana la Transilvaeroshow, cand eroul expeditiei de mai sus incepu a suferi de insomnie. Un prieten, spotter, pilot si realizator cinematografic, i-a promis un zbor cu avionul la Bimbav.
Si intr-adevar, Mihai Grecea a venit la Bimbav si a parcat avionul Cessna 172 YR-SES in acea spectaculoasa linie care se vede in pozele de la fata locului realizate de colegii nostri. Momentul zborului promis se apropia.



E duminica, 15 august. A doua zi urma sa se implineasca 30 de ani de la ziua cand cel ce fusese pana atunci brasovean incepea sa devina, prin casatorie, rosiorean. O dis-de-dimineata (e atat de devreme incat nici vanzatorii de bilete nu s-au trezit inca, iar unicul bodyguard aflat in parcarea Aeroclubului se lasa pacalit de ecusonul pe care scrie “Fotograf”, imprumutat de la Retro) frumoasa, insorita, premisa pentru un zbor fain. Mihai isi face check listul, apoi, deloc surprinzator pentru pasagerul/copilot, se adreseaza microfonului “sierra charlie sierra, permiteti pornirea motorului pentru inca un tur de pista”. Amabil, aparatul de radio din bord ii permite tot ce i se cere, asa ca aeronava incepe sa topaie pe tapsanul aerodromului, indreptandu-se catre start.



Copilotul, in loc sa fie atent la manevrele decolarii, incearca sa fotografieze momentul desprinderii.



Imediat, SES ia inaltime, indreptandu-se catre primul viraj



Jos, campul (partial) verde



Sus, soarele se pregateste, vorba lui Labis, sa se topeasca, spre a curge pe pamant la orele amiezii.



Virajul unu



Si niste escavatoare in repaus dminical



Suntem la 800 de picere, cum se zice prin Teleorman



Virajul doi, si cap compas spre Codlea



Caligrafie si geometrie pe sol







Virajul trei. Codlea ramane pe dreapta, in fata apare Bimbavul si (fosta) fabrica de hartie igienica, care raman, la randul lor, in urma, la virajul patru. Cunoscator al regiunii, copilotul cauta cu privirea Piatra Craiului. Nu se vede decat pacla ...





Ne aliniem pe finala. In zare deja se vede aerodromul si foiala lui de aeronave si oameni, tot mai numerosi, pentru ca vin spectatorii celei de-a doua zi de show aerian.







Aterizarea se face normal. Pentru Mihai, pilotul, totul e foarte clar;



Pentru Mihai, copilotul, bordul se vede ca, prin ceata



Toate sunt tot acolo unde fusesera inainte de decolare.



O ultima declansare a camerei, pe sub aripa, pentru biuta de pe aerodrom.



Pentru a-si face datoria de aviator (de duminica) pana la capat, omul din dreapta isi ajuta PIC sa parcheze avionul la linie si pleaca spre locul rezervat muritorilor de rand. Are impresia ca toata lumea stie si este invidioasa pe bafta lui de a zbura de doua ori in trei zile. Pana si amico Francesco Fornabaio pare sa zica “Ai volato en ael aereo? Da vero? Non e posibile! Sono molto geloso!”



Ii multumesc inca o data lui Mihai Grecea pentru bucuria pe care mi-a facut-o.

Vezi profilul utilizatorului

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus  Mesaj [Pagina 1 din 1]

Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum